Cine sunt eu, cine ești tu, ce suntem noi?
Lumea asta nu ne aparține, nu e pentru doi
Nu e nici măcar pentru mine, e doar pentru muritori...
Simt o durere surdă-n piept, e de vină cafeaua amară,
Sau poate vremea caldă de afară, cine știe.
Oricum, nu am energie să-îi mai spun cuvinte pe care le știi
Azi nu vorbim, azi stăm și doar ne privim.
Mâine e o altă zi, plină și banală, încărcată și goală,
Vin și trec toate, nimic nu e nemuritor, la fel cum nimic nu e întâmplator.
De ce ești aici, de ce sunt aici, ce suntem noi?
Tot nu am răspuns la întrebare, mă simt pierdută într-o lume mult prea mare.
Katherina Andreescu
Iarăsi dark? :) scrii bine, recunosc, dar prea nu e pic de speranta in randurile astea :p
RăspundețiȘtergereMultumesc, nu e chiar atat de dark....a fost mai mult o joaca si a iesit asta. Promit ca urmatoarea va avea cel putin un licar de speranta:)
Ștergere