joi, 29 ianuarie 2015

De vorba cu Dumnezeu

Dintr-o mie de întrebări pe care aș vrea să Ți le adresez, 
Acum m-am blocat, mintea mi s-a golit și am un singur cuvânt
"Iubirea". De ce iubirea?
Mă privești mirat, nici eu nu înțeleg sensul întrebării, și totuși...
Îmi găsesc cu greu cuvintele, și spun: "De ce iubirea care ne aduce atâta bucurie
Provoacă suferință, durere și mânie?"
Răspunsul Tău nu întârzie să vină.
"Iubirea pe care V-am dăruit-o nu provoacă suferință, durere sau mânie, 
Iubirea aduce fericire, împlinire și iertare, ea izvorăște din fiecare 
Dar nu fiecare poate iubi la fel, și trebuie să înțelegi că uneori
Putem iubi ceva ce nu e real și de aici pornește mânia, 
Așa că încearcă să privești sufletul persoanei de lângă tine, nu chipul,
Acceptă-l asa cum este fără să-l schimbi, să-l cicălești sau să-l îndepărtezi."
"Doamne, dar durerea de ce ne-ai dat-o?"
Zâmbește ușor, și apoi șoptești: "Off... copil ce ești!
Durerea e parte din iubirea pe care V-am lăsat-o moștenire, 
Durerea apare atunci când pierzi pe cine pe care îl iubești mult, 
Când oamenii pleacă de lângă noi, atunci realizam cât însemnau de fapt,
Cât de importanți erau în vieților noastre, și suferim, le simțim lipsa, 
Le plângem plecarea și ne dam seama că i-am iubit mai mult decât am arătat, 
Mai mult decât am fost capabili să spunem în cuvinte.
Așa că, gândește-te bine și apreciază oamenii de lângă tine, iubește-i și respectă-i
Nu vei știi niciodată când e prea târziu. "
Doamne, de unde știu că ești real?
"Nu știi, și nici nu ai de unde să afli, 
Vezi tu, știu ca nu crezi în existența Mea, 
Și mai știu că te îndoiești de miracole
Însă, pune-ți următoarea întrebare: Tu de unde știi că ești reală?"
Acum înțeleg, ai dreptate, poate ca nici noi nu existăm cu adevărat
Mi-a făcut plăcere să stam de vorbă, sper să ne mai auzim. 
"Cu siguranță, pe curând copil debusolat!"
Katherina Andreescu

Un comentariu: