Timpul

Simt timpul cum se scurge, precum nisipul dintr-o clepsidră,
E tăcere-n jur și nemișcare, se aud orele cum zboară
Se duc în stoluri cât mai departe...
Plâng ceasurile sătule de atâta ore trecute, de prea multe secunde,
Aleargă minutele la maratonul vieții, nu se opresc, nu obosesc
Trec anii și nu se mai întorc...
Anotimpurile se schimbă atât de repede ca nu le mai simțim
Trece iarna, vine vara, soarele zâmbește putin și apoi se ascunde...
Pentru că e iară toamnă.
Plâng anii cu suspine, orele, minutele, secundele încetinesc
Ceasurile se opresc, anotimpurile împietresc, oamenii nu îmbătrânesc
Oare timpul va înceta vreodată să mai zboare peste noi?

Katherina Andreescu