Mama

În fiecare din noi se ascunde un strop de magie

Însă tu, la câte faci, cred că e vrăjitorie.

Poți să mă faci să râd, să plâng fără să știu de ce, 

Iar când sunt în pană de idei, știi ce să spui

Chiar și când taci, ochii tăi îmi spun fără cuvinte

Tot ce am nevoie, iar când sunt agitata mă asculți

Chiar dacă pălăvrăgesc aiurea fără sens. 

Nu ți-am spus niciodată, că îmi e dor de mâncarea ta, 

Sau să mă trezești sâmbăta cu cafea amară cu lapte

Mi-e atât de dor... de ochii tăi negrii în care citeam

Grijile, supărările și bucuriile tale.

Mi-e dor de tine, mamă, mi-e dor să-mi spui

"Noapte bună" și "Bună dimineața"...

Știi oare, cât de greu mi se pare

Să trăiești atât de departe, să nu-ți văd ochii înainte de culcare....

Știi oare, că aș da tot ce am și ce nu am

Ca să vii înapoi la mine?

Nu prea ți-am spus mamă, și cred că ai uitat

Că te iubesc neîncetat....

Katherina Andreescu