marți, 1 martie 2016

Muza mea

Ce e poezia fără o muză?
Nu e operă de artă fără iubire,
Sunt doar cuvinte aruncate pe hârtie.
Trebuie să-ți lași inima să simtă
Ca sa poți scrie despre sentimente.
Azi, muza mea e prea departe ca o pot atinge
Dar, prin poezie, amintirea ei e atât de vie,
Iar cele mai întunecate ore au pete de culoare culoare.
Mi-e dor de ea atât de tare, încât aș putea traversa oceane
Doar pentru o sărutare.
Aș muta munții din loc, dacă mi-ar cere,
Să o pot ține o clipa în brațele mele.
Însă, astăzi, ea îmi ceri imposibilul,
Să scriu o poezie fără urmă de tristețe
Să creez un paradis din nimicul ce mă înconjoară,
Și pentru ea lupt să modelez din cuvinte
Forme de iubire.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu