Savurez cu grija fiecare strop, simt cum îmi curge prin vene
Amețesc atât cât să uit de durere, să evadez din realitate.
Curg lacrimi amare în pahare, de sânge, sau pline de savoare,
Miresme de vin amețitoare, un viciu ce te ademenește să cazi....
În visare....
Shot după shot, dezbrac atent sticlele până rămân goale,
Plăcere, nebunie, durere și furie resimt adânc până în ficat.
Când mă trezesc îmi simt capul zbuciumat, realitatea e distorsionată,
De la prea multa vodcă, stomacul stă să-mi iasă, mâinile îmi tremură...
E dimineață.
Corpul e amorțit, picioarele sunt grele, deschid o bere rece,
Alcoolul e chin și plăcere, organele mele interne înoată în durere.
E ucigașul tăcut care îmi poseda mințile, îmi atacă ușor simțurile
Mă devorează pe interior, îmi erodează sufletul până mor....
Pur și simplu alcool...
Katherina Andreescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu