Umanitate

Stai și ascultă cum plâng sufletele damnate, 

Cum se scurge viața din trupurile bolnave.

Auzi, suspinele îndurerate....

E trecutul, care ne bântuie în noapte.

Uită-te, cum zăpezile devin noroaie, 

Și copii sărăci care căuta-n gunoaie. 

Deschide ochii, privește ce te înconjoară...

Moarte, durere și boală...

Respiră, pipăie și simte freamătul universului, 

Răul din jur, crimele atroce înfăptuite în taină. 

Simte cum tremură pământul....

Sătul de toate cele ce le poartă....

Plângi, râzi, iubește tot ce te înconjoară, 

Întinde-ți aripile și zboară...

Gustă viața, îmbată-te și pleacă...

Închide ochii, așteaptă, moarte ce se lasă....

Peste gene se așterne somnul etern... 
Noapte buna!

 Katherina Andreescu.