Copilă crudă și nemiloasă, cine îți dă dreptul să ucizi?
Să sfâșii ce e mai sfânt în mine, să mă rupi în fâșii mici
Să mă lași în întuneric și să pleci să nu te mai întorci?
Iubirea ta aruncă-n mine săgețile pline de dulcele venin
Buzele tale spun mult adoratele minciuni…
Și totuși înger de lumina ce în întuneric sălășuiești,
De ce nu mă iei cu tine, să fim doar noi, pe veci?
În ochii-ți de smarald citesc durere, iar mâinile îți sunt
reci,
Dar pașii îți sunt mult prea grăbiți, te întorci în lumea
ta,
Ce soarta cruda mi-ai pregătit să trăiesc fără făptura ta
Ce durere crunta voi suferi de acum, și totuși aștept să te întorci la mine….
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu