Au trecut secole de cand nu te-am auzit,
Si am traversat oceane de timp pentru a te fi gasit,
Acum cand am renuntat sa te mai strig
Te-am gasit ratacitor si de nedescris.
Am crezut ca iubirea s-a dus pe aripi de praf
Dar am gasit-o ascunsa intr-un vraf
De poze uitate, amintiri spintecate pline de scrum
Intr-o noapte neagra si indurerata
Of, ce chin sa te gasesc acum, dupa cate am indurat
Si sa-ti privesc chipul de copil, acum maturizat.
Ma doare sufletul si nu pot sa-ti vorbesc
Asa ca mai bine tac si renunt sa te iubesc.
As vrea sa plec in noapte caci amintirea ta m-a spulberat
Sa las trecutul in spate, sa-l ingrop departe
Vreau sa ma plimb agale pe strazile damnate la singuratate,
Sa plang, sa rad, sa tip, sa tac.
Superba. Imi plac metaforele alese pentru a descrie amintirea.
RăspundețiȘtergere