Piesă de teatru

Se coboară noaptea peste decorul citadin, 

Plictis, agonie, nebunie...

Mirosul dulce al ploii de vară plutește-n aer

Dorință, egoism, durere...

Fiecare zi e o scenă cu replici noi, 

Mânie, bucurie, trădare. 

Iar piesa-i regizată de un păpușar

Alegeri, regrete, arbitrare. 

Am obosit să fiu un simplu pion

Goliciune, oboseală, resemnare.  

Vreau să fiu nebunul care spune "Șah mat"

Aroganță, demență, mândrie. 

Fără regrete, să joc piesa asta proastă

Speranță, naivitate, curaj.

Să devin regizor, păpușar și actor

Biruință, vitejie, fericire. 

Să aud ropote de aplauze la sfârșit

Îngâmfare, aroganță, trufie.

Chiar dacă nimeni nu vede că am sufletul ofilit

Tăcere, secrete, minciuni. 

Katherina Andreescu