marți, 26 ianuarie 2016

Furtuna

Ca o furtuna ce se abate asupra marii ai venit
Mi-ai ravasit visele, mi-ai imbatat simturile
Ai maturat tot in calea ta, ti-ai croit drum pana la inima
Si te-ai decis sa ramai acolo adanc...

Ca si marea nu pot sa fac nimic sa te evit
Raman pe loc si sper ca dupa ce treci sa fiu iar calda
Ma zbat, ma lupt si ma lovesc de un zid de indiferenta
Asemeni marii nu am cum sa fug din calea furtunii.

Dupa ce pleci, ce se va alege de mine?
Voi deveni rece, rea si instabila, ca dupa o furtuna
Si voi purta semnele trecerii tale pe corp si in suflet tatuate...
Esti furtuna dupa care nici eu, nici marea nu vom mai fi la fel.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu