Aș vrea să îți scriu cu roșu pe piele
Să-ți rămână urma buzelor-n amintire
De când ne iubeam nebuni, fără perdea,
Pe vremea când și soarele ne încălzea…
Ce faci, cum ești?
A trecut mult de când nu am mai vorbit
Mi-a dispărut de pe piele mirosul tău,
Oare simți lipsa sărutului de pe vene?
De când ai plecat plouă torențial
Cu lacrimi amare pictate-n suflet…
Cum ești, îți mai amintești de mine?
Mă pierd printr-un labirint de vise
Plin cu fantome ce urlă la mine
Pentru toate promisiunile neîmplinite.
Spune-mi, tu ești bine?
Demoni din adâncuri mă vânează,
Lupt singura, să găsesc o cale,
O lumină-n negura de îndoieli,
Însă mereu ajung la o răscruce
Și pe orice drum aș apuca-o acum,
Imaginea iubirii dispare-n ceață.
Ce faci, te mai gândești la noi?
Iar drumul e lung, plin de pietre
Ce îmi rănesc tălpile goale,
Dar plătesc prețul, vrea să ajung
Acolo unde soarele răsare,
Pe acoperișul lumii
Să te mai strâng o data-n brațe!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu