Sufletul mi-e îmbătat de cofeină
În timp ce mă plimb fără sens
Printre ruinele viselor mele....
Azi nu vreau să mai știu nimic
Și drumul spre casa pare ca l-am uitat
Și cred că și cheia inimele mele e la tine...
Azi nu pot să mai aud nimic
Dar în timpane îmi cântă o melodie
Ce îmi amintește neîncetat că nu te-am uitat.
Azi nu sunt eu și mintea mă doare,
Și dau frâu liber lacrimilor să cadă
În timp ce îngrop pentru a mia oară
Iubirea ce ți-o port...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu